Ar fi in primul rand folositor. Si fara ocolisuri de data asta, fara fraze in care cuvintele-s aranjate astfel incat nici eu nu mai inteleg ce trairi avem. Fara constructii imbarligate cu sentimente tainuite. Si fara sa-mi pese daca ma urmareste cineva si nici ce crede cititorul. Sa scriu pur terapeutic.
Deschid blogul. Ultima postare: luni, 30 septembrie 2013.
N-am mai scris nimic despre mine de-un an. Si atunci scriam despre visare si iubire intr-un mod in care probabil doar doua persoane din viata mea ar putea intelege ¨ce vroia sa zica autorul¨.
Scriu despre viata, oameni, iubire, trairi si ego. Asta-i planul..
Aseara:
E furtuna si sunt singura in barca. Stau in fund, in pat, sub plapuma, cu laptopul in brate, cu doua perne la spate. Se misca patul. Numar valuri. Se intind paramele. Sufla vantul. Se misca o esarfa atarnata. Mereu pierd numaratorea. Simt ca ma sufoc. Deschid un geam mic. Mai am unul, dar l-am blocat ca sa nu-mi mai intre apa. Cand am sa fiu mare am sa stau intr-o casa cu ¨tavan inalt¨. Traiesc singura pe o barca mare intr-o camera mica si mai platesc si bani pentru asta. E destul de cool. Aventuros, mai ales pentru ca vine iarna aia. Daca era vara sigur aveam mai multi prieteni. A trecut aproape o luna de cand traiesc aici si mai bine de o luna decat sunt singura. Parca m-am intors de unde am plecat, dar in alta tara. Pregatesc o petrecere de Halloween. Cu supa si prajituri cu dovleac, sperietori si alte chestii de pe lumea cealalta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu